In apropierea referendumului, bursa zvonurilor a innebunit. In fiece zi apar informatii tot mai incontrolabile, spiritele se excita, injuraturile curg. Democratia e tot mai damboviteana. Ce se intampla zilnic bruiaza memoria noastra. Nu mai stim nici ce s-a petrecut acum cateva saptamani, darmite acum cateva luni.
Sa incercam sa ne amintim. Toata furia aceasta a fost declansata de condamnarea comunismului de catre dl Basescu. Daca ceremonia din 18 decembrie de la Parlament n-ar fi avut loc si mai ales daca nu ar fi fost citat printre activistii defunctei epoci Ceausescu dl Ion Iliescu, nici ura distructiva a PSD, nu numai impotriva presedintelui, dar si a institutiilor statale, nu s-ar fi declansat. Ofensiva a continuat, cu o furie nedezmintita. Incet, ultimele rezistente din tabara liberala in fata PSD au cedat. Chiar daca liberalii ar mai dori sa fie independenti de social-democrati, obiectiv vorbind au devenit ostaticii lor.
Unde s-a produs ruptura care ar fi trebuit sa vindece, chiar si pe cei mai nehotarati, de ezitarea de-a vota cu Basescu (se pare ca a si vindecat pe multi)? Atunci cand PSD a dovedit ca e gata de orice pentru a-si atinge scopul: lichidarea lui Basescu. Atunci cand a anuntat ca nu va tine cont de decizia Curtii Constitutionale. Cand a amenintat ca, daca initiativa esueaza, vor declansa suspendari in serie ale presedintelui. Atunci cand, folosind un vocabular totalitar, dl Geoana l-a calificat pe presedinte cu un cuvant demn de gardienii din lagarele de concentrare care niciodata nu ar fi trebuit aplicat unei fiinte umane: "deseu toxic". In acel moment s-a trezit in multi romani un sentiment vechi, mostenit din Piata Universitatii. Numai ca, de data asta, nu mai eram "golani". Deveniseram "deseuri toxice".
Foarte bine! "Deseurile toxice" ale dlui Geoana, toti cei care cred ca demnitatea umana mai are un rost, vor merge sa votez
