Protejarea drumurilor şi a căilor ferate cu panouri parazăpezi ar preveni blocarea traficului pe timp de iarnă. Anual, statul român pierde zeci de milioane de euro din cauză că alege deszăpezirea clasică a infrastructurii în locul unei soluţii simple care previne înzăpezirea.
Ţările din Vestul Europei, dar şi din alte colţuri ale lumii folosesc demult panourile parazăpezi pentru a-şi proteja de viscol şi înzăpezire drumurile şi căile ferate. Costurile de întreţinere ale acestora sunt estimate la 10.000-15.000 de euro pe suta de kilometri, adică a zecea parte din necesarul în varianta deszăpezirii clasice.
România, în schimb, a rămas la vechea formulă: după ninsoare vine buldozerul, plugul sau alte utilaje şi îndepărtează omătul, apoi se mai toarnă şi un strat de substanţe antiderapante. Totul la costuri de ordinul zecilor de milioane de euro pe sezon. „Din noiembrie 2009 până în februarie 2010 s-au cheltuit aproximativ 90 de milioane de euro pentru deszăpezirea drumurilor din România", afirma, la începutul acestui an, ministrul de atunci al Transporturilor, Radu Berceanu.
Citiţi şi:
Firma lui Silviu Prigoană ar putea prelungi contractul cu Primăria Ploieşti
Dacă aşa a fost, înseamnă că la fiecare sută de kilometri din cei peste 81.700 km de drumuri publice româneşti au fost cheltuiţi aproximativ 110.000 de euro cu deszăpezirea. A se compara cu cei 10.000 de euro pe suta de kilometri în varianta protecţiei cu panouri parazăpezi...
Cine va câştiga războiul intereselor?
Aţi ghicit, probabil, de ce în România statul preferă soluţia costisitoare buldozer+sare în locul parazăpezilor ieftine: firmele de deszăpezire ar pierde contracte grase, de milioane de euro, astfel că nu lasă această oportunitate să se piardă aşa uşor. Dar, de cealaltă parte, producătorii de panouri arată că numai un sfert din cei 81.000 de k