Regretabil, aceasta pedagogie a reeducarii prin colectiv a constituit baza teoretica si modelul practicilor reeducarii in inchisorile comuniste. A ajuta - stie oricine - inseamna a acorda suport, consultanta, denota un comportament prosocial; cuvintul ajutor semnifica o interventie activa in favoarea cuiva, o actiune de sustinere, de asistenta, de asociere la o fapta buna. Uneori, insa, relatia de ajutor se poate transforma intr-o constringere, intr-o obligatie de a invata numai cunostintele prescrise, de a deprinde numai practicile sociale autorizate. A-l ajuta pe celalalt inseamna atunci a-l obliga, a-l sili sa se inscrie intr-un sistem de raporturi sociale controlate. Parintii mei, invatatori, invocau, in timpul copilariei mele, o indicatie pe care ar fi dat-o Lenin educatorilor: daca nu stii, te invat; daca nu poti, te ajut; daca nu vrei, te oblig. Cautam intelesuri mai personalizate pentru conceptul de ajutor. Asa am gasit, postat pe un site din Franta, in 2004, o sinteza despre personalitatea unui reformator al scolii sovietice, Anton Semionovici Makarenko, "pedagog si emancipator", care a revolutionat sensurile acestui concept. Cum opera lui Makarenko era lectura obligatorie in vremea formarii mele, in Romania deceniilor cinci-sase, cum intre timp am incercat sa inteleg sitemul sau printr-o lectura psihosociologica moderna, am fost intresat de acest text care-l prezinta pe acest "pedagog entuziast". Atunci cind si-a inceput experimentul sau, sarcina lui Makarenko nu era deloc usoara: trebuia sa transforme in cetateni copiii abandonati dupa revolutia si razboiul in care a fost implicata Rusia Sovietica, copii sortiti sa devina altfel delincventi. Sa-i ajute, cu alte cuvinte, sa intre in rindurile respectabile ale cetatenilor sovietici constienti. Experimentul sau, atit de pretuit de dirigentii sovietici, a fost incununat de succes: el a reusit sa recupereze ace