Legendele oraşului Bucureşti, istoria incredibilă a unor zone şi clădiri celebre din Capitală, secretele şi zbuciumul arhitecţilor care şi-au pus amprenta, de-a lungul timpului, asupra urbei, sunt scoase acum la iveală de Arhivele Naţionale. Instituţia a iniţiat un ciclu de conferinţe lunare, pentru a dezvălui publicului larg partea neştiută a oraşului.

Una dintre cele mai interesante poveşti este legată de istoria permisului auto în România, a cărui "dată de naştere” este sărbătorită în fiecare an, la 11 octombrie. Începând de anul acesta, Ziua permisului auto este şi Ziua Armei pentru Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor.

La 11 octombrie 1913 a intrat în vigoare primul regulament pentru circulaţia autovehiculelor. Prima încercare de reglementare juridică referitoare exclusiv la domeniul circulaţiei pe drumurile publice din România s-a făcut în anul 1859, când, în Bucureşti, s-a elaborat  "Ordonanţa pentru reglementarea trăsurilor în Bucureşti”,  primul regulament în acest sens. Acest act experimental a rămas în vigoare timp de nouă ani, până în 1868, când Consiliul Comunal al Capitalei a votat, la 9 aprilie, "Regulamentul pentru trăsurile de piaţă şi Bucureşti”. Noua legislaţie se adresa birjarilor de atunci şi prevedea, între altele, că nimeni "nu e volnic a conduce trăsura fără livret”, sau că trăsurile trebuie "să fie curate şi de bună stare, iar hrana cailor să fie: fân, ovăz şi orz, căci orice trăsură cu cai în stare de slăbire se va opri d-a mai circula”. Acelaşi regulament avea prevederi clare şi în privinţa ţinutei şi conduitei birjarilor, nu numai în cea a hranei pentru animalele de tracţiune: "conducătorii să fie îmbrăcaţi curat, cu haine cuviincioase”, "conducătorii n-au voie a fuma când sunt în mers cu muşterii” sau "birjarii prinşi pe capră beţi se vor aresta”. Ca şi astăzi, exista o reglemetare refer