Gazetele din România primei modernităţi se interesează, cu precădere, de evenimentele internaţionale. Orice gazetă aţi deschide, de la începutul secolului al XIX-lea – că este Albina Românească sau Curierul Românesc, că este Cantor de Avis sau Vestitorul Românesc –, articolele referitoare la lumea din jur sînt predominante. Rusia, Franţa, Anglia, Prusia, Sardinia sau Imperiul Otoman ocupă primele pagini, zi de zi. Informaţiile sînt luate de pe scena politică, cu accent pe războaie sau revolte, pe schimbări politice, pe detalii de interes general, pe viaţa spectaculoasă a regilor şi a reginelor, a împăraţilor şi a împărăteselor.
DE ACELASI AUTOR Ce-a fost mai întîi: untdelemnul sau untura? Trenurile noastre toate... Dileme de altădată De Paşti De pildă, Albina Românească deschide anul 1846 cu prezentarea slujbei de Anul Nou: „la ocazia anului nou, Prea Sfântul Mitropolit Meletie au serbat în biserica catedrală o liturghie solonelă“, cu urările la domn şi consuli. Dar urmează imediat „novitalele din afară“. Se înştiinţează publicul cititor din Iaşi că „Excelenţa Sa Reşid Paşa“ sosise la Constantinopol încă din 17 decembrie (1845) şi fusese primit cu „ţeremoniile cuvenite la seraiu“. Că tot pe atunci fusese ales un nou patriarh, în persoana „Prea Sfîntului Antimos, Arhiepiscop de Efesus“, care s-a simţit dator să facă „la Poartă a sa vizită solonelă“. Sau că fusese prins şi adus din Siria „cunoscutul şef al Druzilor, Hamud-aba-Nekad“, căruia i se „împută omorîrea călugărului catolic Padra Carlo“ şi care ar fi prădat o serie de mînăstiri din Liban. Drept pentru care, „se va supune la pedeapsă“.
De la Paris soseşte ştirea că Ibrahim Paşa se afla încă din 1 decembrie la băile „de Vernet“, şi că sesiunea Camerei Deputaţilor s-a „deschis în 15/27 decembrie, la un ceas după amează-zi, favorit de timpul cel mai frumos“; de la Sankt-Petersburg se află că Neva î