Mitică Dragomir a pus-o de inventar la popota fotbalului. Nea Delaligă l-a croşetat la programul com­pe­ti­ţio­nal pe Mircea Sandu aşa după cum i-au cerut colindătorii intemperiilor de cea mai primă divizie. Astfel, într-o atmosferă conlucrativă, to­vă­ră­şeas­că şi destul de majoritară s-a decis ca ul­tima etapă programată iniţial în acest an să fie aruncată dincolo de ju­mări, pomana porcului şi revelion. Mo­dificarea schimbării nu-mi strâm­tează de nici un fel interesele. Ba, din contră, parcă mi-e mai bine să-i ştiu pe vieţaşii primei ligi în imposibilita­tea de a mai provoca sictir, să-i ştiu in­ternaţi într-o nevinovată vacanţă. Fiindcă atâta vreme cât s-au dat în fapt, le-a fost urâtă rău de tot schimo­no­seala. În coadă de peşte au mai ră­mas doar meciurile din cupele eu­ro­pene. Fiindcă ăia de la UEFA nu prea au sensibilitate la termometru. Iar CFR Cluj şi Steaua n-au decât să tragă po­noasele faptului că nu s-au de­ba­rasat de griji mai din timp, aşa cum au făcut-o celelalte condamnate la re­pre­zentare continentală.

Clasamentul care va duce peste an amintirea defunctului sezon poar­tă cu sine informaţii care s-au luat serios la întrecere cu previziunile cuminţi. Oţelul Galaţi şi Sportul Studenţesc reprezintă echipele cu cele mai constante evoluţii. Bucureştenii par să facă însă o copertă mai liniştită a clasamentului. Şi sunt oarecum de înţeles. Fiindcă bucuria promovărilor trebuie să fie precedată obligatoriu de o retrogradare. Iar romanticii bursieri ai Sportului par împăcaţi cu soarta lor de navetişti. Gălăţenii, în schimb, şi-au făcut viaţă grea atunci când au decis să ducă trena cam­pionatului. Fiindcă inventaţii lui Ma­rius Stan pedalează cam forţat, fapt care provoacă în grupul urmăritorilor stare de înjurătură gâfâită. Şi, la un moment dat, nu este exclus ca supăraţii să facă front comun împotriva evadatului din pluton.

Politehnica T