Munca la negru în activităţile sezoniere nu se va reduce după intrarea în vigoare a legii zilierilor la începutul acestei luni odată cu noul Cod al muncii şi care a trecut aproape neobservată. Inspecţia Muncii şi premierul Emil Boc au ieşit în ultimele zile cu cifre referitoare la amenzile-record date în mai puţin de două săptămâni pentru munca la negru, care au depăşit 1,6 milioane de euro în perioada 2-15 mai.

Nemulţumirile agricultorilor - principalii vizaţi de actul normativ amintit - sunt legate, în principal, de obligativitatea plăţii zilnice a zilierilor.

"Sunt câteva inconveniente din punctul nostru de vedere, pentru că oamenii trebuie plătiţi zilnic. Noi aveam convenţii prin care îi plăteam de două ori pe lună. Acum, dacă avem 6-7 puncte de lucru, trebuie să angajăm oameni care să umble în fiecare zi cu geanta cu bani după ei, ca să plătească muncitori. Mai mult, în fiecare zi trebuie să stai după zilieri, să completezi în registru şi să faci protecţia muncii. Eu nu cred că se va aplica acest sistem", spune Ştefan Poienaru, unul dintre cei mai mari agricultori români, care exploatează 12.000 de hectare de teren agricol prin intermediul Agrofam Holding Feteşti.

El a mai spus că, în general, zilierii lucrau în cadrul grupului său timp de cel puţin 3-4 luni, iar legea restricţionează durata muncii zilierilor până la cel mult 90 de zile.

"Noi îi plăteam între salariul minim şi salariul mediu, cu 50 de lei pe zi. Legea s-a făcut cu pixul pe hârtie într-un birou, ei nu ştiu cum se desfăşoară munca în agricultură şi nu îi interesează decât să ia impozitul de 16%", a adăugat Poienaru, care are în prezent între 180 şi 200 de zilieri.

Culiţă Tărâţă, care deţine prin exploataţia de 60.000 de hectare a TCE 3 Brazi cea mai mare suprafaţă de teren agricol lucrată de o companie în România, spune că legea zilierilor este binevenită, pentru că a