Conceptul "mai multa Europa', de fapt scenariul unei sporite integrari a Europei provoaca, inca, aprinse controverse. Un scenariu care, pentru unii, reprezinta solutia salvatoare, miraculoasa chiar!, pentru iesirea din criza, dar care, pentru altii- din ce in ce mai multi si mai decisi-, nu este decat o simpla cascada de vorbe-n vant. Dovada, aceste titluri acide aparute in ulimul timp in presa europeana: "Nu este momentul pentru «mai multa Europa»'("Suddeutsche Zeitung'- Munchen);, "Europa federala este o himera'("La Republica'- Roma), " Nebunia periculoasa a «cat mai multa Europa»("Publico'-Lisabona), acest din urma ziar ganzduind, recent, si articolul "«Mai multa Europa», vorbe in vant'.
"Saracele cuvinte!- exclama Rui Tavares, autorul acestui articol, mai degraba pamflet decat analiza aplicata- Sunt primele victime ale liderilor europeni. Le folosesc si abuzeaza de ele pana cand nu mai inseamna nimic.' Exemple, anume alese din discursul politic european si care pot fi folosite ca argumente ale acestei taioase aformatii, se gasesc din belsug: " Pentru un german, "solidaritate' inseamna "iar vin enervantii din Sud sa –mi ceara bani'. Pentru un grec "solidaritate' vrea sa insemne "iar vin enervantii de nemti sa ne ceara sacrificii'. Iar sirul exemplelor continua, ajungand pana la punctul incendiar al disputei: " Pentru un politician "federalism' este un cuvant gol ca sa para modern, patru altii "federalism' este un cuvant gol ca sa bage frica; in nici unul dintre cazuri nu are semnificatia sa originala de descntralizare si democratie- Sarkozy il folosea chiar si ca sinonim pentru interguvernamental, exact opusul sau.'
Cat priveste sintagma "mai multa Europa', aceasta este, mai degraba , "un lucru care nu vrea sa spuna nimic', intr-o categorica opozitie cu alte sintagme cu un continut bine precizat:'mai multa democratie, mai multa coeziune'. "M