Aproape un sfert dintre parlamentari candidează la alegerile locale, deşi au şanse minime. Scopul este de a stabili acele colegii uninominale în care pot merge „la victorie“ în alegerile generale din toamnă. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu
Zeci de parlamentari, obişnuiţi cu viaţa dulce de demnitar la Capitală, se aruncă în bătaia uninominalului, râvnind la posturi de primari sau preşedinţi de consilii judeţene. Explicaţia avalanşei de candidaţi-parlamentari, mai ales că cei mai mulţi au şanse minime de a prinde un post în administraţia locală, este simplă. Alegerile de la 1 iunie reprezintă pentru foarte mulţi dintre senatorii şi deputaţii care mai doresc încă un mandat o bună ocazie de a-şi testa priza la electorat. Un test în vederea alegerilor parlamentare din toamnă organizate în sistem uninominal.
Scopul: trasarea colegiilor care-i avantajează
Toţi parlamentarii îşi doresc să fie realeşi, dar puţini au garanţii că acest lucru se va întâmpla. Ceilalţi fac calcule, ochesc câte un judeţ şi negociază împărţirea acestuia în colegii. Pentru delimitarea colegiilor ai nevoie să localizezi zonele din judeţ unde este situat electoratul pe care te poţi baza. Şi cum poţi afla acest lucru altfel decât candidând.
Cu rezultatele în faţă poţi să negociezi delimitarea colegiilor în aşa fel încât să ai grijă ca graniţele colegiului vizat să cuprindă electoratul propriu. După acest calcul par să acţioneze majoritatea parlamentarilor, care şi-au depus candidatura la locale, chiar dacă riscă să câştige doar „experienţă“. Senatorul PRM Gheorghe Funar este un exemplu. El candidează pentru Primăria Cluj-Napoca, deşi are şanse minime în faţa lui Emil Boc.
Un alt exemplu este senatorul PDL Dorel Onaca, contracandidatul lui Radu Mazăre. La fel şi deputatul PIN Cozmin Guşă, care candidează la Primăria Capitalei, oraş în care bătăli
