la virsta cind alti copii de abia "deschid ochii", Emanuel este "hirsit" de munca. la 15 ani, baiatul este luntras peste Siret, in zona Ploscuteniului. din tariful de 5.000 de lei, Emanuel asigura hrana celor sapte frati ai sai Una dintre meseriile practicate in trecut, dar acum, in secolul 21, prezente doar in zonele slab dezvoltate, este "trecutul apei cu luntrea". Desi nu este prevazuta nicaieri in scriptele de meserii, meseria de luntras inca mai exista la noi. In "provincia europeana" a anului 2004, un copil orfan de mama din Ploscuteni presteaza munca de luntras peste Siret pentru a supravietui. El duce in fiecare zi satenii, cu o luntre improvizata, de pe un mal al Siretului pe celalalt. Emanuel Mare nu e mare deloc, de ani, dar munceste pentru a-si cistiga piinea si pentru a-si ajuta fratii, mai ales ca mama lor a murit toamna trecuta rapusa de cancer. Emanuel este luntras peste Siret de un an de zile, si in fiecare zi duce oamenii de pe un mal pe altul, cu o luntre improvizata de niste sateni cu initiativa din Ploscuteni, satui sa tot astepte un pod care le-ar usura trecerea riului nabadaios. Taxa trecerii peste riu, dupa cum ne-a spus luntrasul de 15 ani, este de 5.000 de lei - dus, pentru o persoana. Oamenii se plimba cu luntrea lui Emanuel nu pentru ca le-ar face o deosebita placere, ci pentru ca sint nevoiti. Dat fiind faptul ca transportul cu autobuzul pina pe partea cealalta a Siretului, costa mult mai mult decit trecutul cu luntrea, oamenii, pe care nu-i dau banii afara din casa, prefera sa treaca riul cu barca lui Emanuel. "Noi mergem de trei zile cu luntrea asta, pentru ca sintem angajati de curind, la arat, peste Siret. Luntrea asta e in loc de autobuz. Daca nu ai bani de autobuz, treci Siretul pe aici. Autobuzul e mult mai scump, si ocoleste prea mult. Un bilet este 30.000 dus, pe cind cu luntrea dam 5.000", ne-au spus doi muncitori din Ploscuteni