David Iancu Segal, reprezentantul ultimilor evrei, spune că nici legionarii nu s-au atins de Tora, Cartea Sfântă.La Cimitirul Evreiesc din Brăila, sunt îngropate bucăţi de săpun făcut din grăsimea bătrânilor şi a copiilor omorâţi în lagăre. Niciun brăilean nu şi-a mânjit, însă, mâinile cu sânge nevinovat.

Ultimii evrei brăileni îşi amintesc cu nostalgie de Brăila cosmopolită. În anii '30, când Brăila număra 66.000 de suflete, în urbe trăiau peste 11.000 de evrei.

Acum mai sunt vreo 70, majoritatea persoane vârstnice - urmaşii bancherilor, proprietarilor de hoteluri, bijutierilor, medicilor şi comercianţilor evrei din Brăila de altădată.

De ziua Holocaustului, evreii rememorează zbuciumata lor istorie.

„Singurul templu evreiesc din Brăila este Templul Coral, construit în anul 1865. Cândva, erau 14 sinagogi în Brăila. Chiar şi în perioada dictaturii legionare, la Brăila nu au existat persecuţii. Nimeni nu s-a atins de Tora, Cartea Sfântă. În urmă cu vreo 25 de ani, însă, nişte ţigani au furat sulul sfânt, Tora, însă au fost prinşi", îşi aminteşte David Segal Iancu, preşedintele Comunităţii Evreilor.

Dunărea - liant între etnii

Reprezentantul israeliţilor spune că evreii brăileni pieriţi în lagărele de exterminare au fost prinşi în alte oraşe, unde au existat persecuţii. Dunărea a fost liantul dintre etnii, iar românii au trăit în armonie cu evreii şi cu celealte naţii autohtone.

Nedelcu P. Chercea, marele comerciant şi filantrop brăilean, a donat el însuşi o casă, pe Regala, Comunităţii Evreilor, ca să fie pomenit la slujbe.

Datorită conjuncturii, pe vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, evreilor li s-au confiscat o parte din proprietăţi şi li s-a interzis, spre exemplu, să facă cumpărături până la ora 10.00.

Nici vorbă de asasinate sau de sinagogi incendiate, ca în Bucureşti sau Dorohoi. @N_