Printre datinile moştenite din moşi strămoşi se numără şi Drăgaica, obicei care se practică de Sărbătoarea Sânzienelor. Există un ritual cu caracter de spectacol, axat pe joc, care se practică de tinere din localităţile teleormănene.

În seria manifestărilor populare de vară se înscrie un obicei denumit Drăgaica, care se desfăşoară în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene. Drăgaica este născută dintr-un străvechi cult al Soarelui şi este asociată cu o mare sărbătoare creştină, Naşterea Sfântului Iona Botezătorul. Această sărbătoare este închinată coacerii grâului. De asemenea, bătrânii spun că în această zi se pot aduna plante de leac din păduri, care vindecă bolile. „Obiceiurile din nopatea de sânziene dovedesc conservatorisumul fantastic al tradiţiei româneşti, cu mult mai veche decât istoria. De la geto-daci, Sintienele au pătruns în mitofolclorul nostru, sub numele de Sânziene, Frumoase, Minunate, Drăgăici”, explică Iuliana Cârnaru, purtător de cuvânt al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Teleorman.

Cea mai tânără şi frumoasă fată este Drăgaica

Obiceiul de Drăgaică se păstrează de sute de ani în localităţi precum Ţigăneşti, Izvoarele, Ştorobăneasa, Zimnicele şi se ţine pentru a apăra culturile agricole de grindină, coropişniţe şi viermi. Drăgaicele sunt îmbrăcate în cămăşi cusute, poartă batice şi şorţuri, brăţări şi alte obiecte de podoabă. „Una dintre fate este «regina holdelor», «stăpâna surorilor». Ea pune la cale Drăgaica, adună ceata la ea acasă cu vreo trei săptămâni înainte de Sânziene. Personajele principale ale acestui obicei sunt mireasa, băieţoiul, 4-6 însoţitoare. Mireasa se îmbracă în mireasă, băieţoiul are pe cap o căciulă ornată cu mărgele şi hurmuz, la brâu înfiptă o batistă albă şi în mână ţine o sabie”, a mai spus Iuliana Cârnaru. Astăzi, fetele merg pe câmpuri, culeg fl