Cu o întârziere de un an, a apărut nr. 2/2011 al revistei Bulletin of The Transilvania University of Braşov – Medical Sciences, în care am găsit articole nu doar de medicină, ci şi de biologie. De la A. Georgescu şi colab. aflăm care sunt factorii asociaţi cu fibroza severă în hepatita cronică C. Pacienţii cu hepatita cronică virală C cu fibroză severă sunt mai în vârstă, cu aceeaşi distribuţie pe sexe, consum mai mare de alcool, sindrom citolitic şi colestatic mai sever, încărcătură virală mai mare şi leziuni necroinflamatorii mai severe, comparativ cu cei cu leziuni fibrotice moderate sau uşoare. Sunt menţinute specificitatea leziunilor induse de alcool, nivelurile de gGT crescute şi fibroza perivenulară, precum şi cele generate de virusul hepatitic – conglo­merate limfocitare portale, leziuni ale epiteliului biliar şi steatoză. Profilul particular clinic, biologic, virusologic şi histologic al pacientului cu hepatită cronică virală C cu fibroză severă este însoţit de aşteptări negative privind evoluţia sa spre ciroză, carcinom hepatocelular şi răspunsul potenţial la terapia antivirală. Gastropareza diabetică – pacienţi obezi vs. non-obezi – a fost studiată de L. Poantă şi D. L. Dumitraşcu. Datele, colectate de la 50 de pacienţi, sunt similare cu cele din literatură în ceea ce priveşte relaţia dintre simptome şi evacuarea gastrică întârziată. Obezitatea trebuie văzută ca un factor de risc pentru gastropareză în DZ tip 2. Se pot efectua teste de golire gastrică la pacienţii cu DZ cu istorie de câţiva ani, dacă au simptome digestive neexplicate prin endoscopia digestivă superioară sau diabet instabil cu terapie insulinică sau orală. A. Coţovanu şi C. Copotoiu au urmărit riscul şi complicaţiile cavităţii restante a chistului hidatic hepatic, la Clinica chirurgie I Tg. Mureş. Studiul a inclus 255 de pacienţi internaţi şi operaţi pentru această afecţiu