Guvernul a majorat salariul minim la 670 lei profitând de un angajament faţă de FMI care impune indexarea acestuia cu inflaţia, însă omite să precizeze din ce an.

Executivul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI) că va majora salariul minim doar cu rata inflaţiei. Cu toate acestea, recent, autorităţile au anunţat că valoarea acestuia va creşte cu 70 lei, la 670 lei, în 2011, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este estimată de Comisia Naţională de Prognoză la 6,2% pentru 2010, iar prognoza BNR pentru finele anului este de 8,2%. Prin urmare, salariul minim nu ar fi trebuit să depăşească 640 - 650 de lei. Cum a ajuns, însă, Guvernul la 670 lei? Printr-o interpretare forţată a prevederilor acordului cu FMI, după cum admit reprezentanţii Ministerului de Finanţe.

„În documentul cu FMI nu se precizează că salariul minim se indexează cu rata inflaţiei din 2010. În consecinţă, Guvernul a decis să ia în calcul atât rata inflaţiei din 2010, cât şi pe cea din 2009, an în care salariul minim nu a fost indexat“, explică surse oficiale. Acestea susţin că interpretarea dată de Guvern nu va fi considerată excesivă de FMI, argumentând că acest angajament a fost formulat intenţionat mai vag pentru a permite Guvernului să negocieze cu partenerii sociali. Astfel, rata anuală a inflaţiei de 5,59%, din 2009, cumulată cu rata prognozată pentru 2010, de 6,2%, a dus la o majorare a salariului minim cu 11,8%, de la 600 la 670 lei.

Poziţia FMI

FMI, prin vocea şefului delegaţiei trimise la Bucureşti, Jeffrey Franks, s-a arătat reticent faţă de intenţia Guvernului de a majora salariul minim. Franks a evitat să indice o valoare pe care FMI ar considera-o sustenabilă şi s-a limitat să avertizeze ferm că o majorare peste posibilităţi a acestuia va dăuna economiei.

Prins între angajamentul faţă de FMI şi sindicate, Executivul a găsit o breş