a acestei arhive a fost recent desecretizată, iar ziarul nostru a fost primul care a consultat-o. La 17 ani de la alungarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu, trebuie să cunoaştem mecanismele a acestei arhive a fost recent desecretizată, iar ziarul nostru a fost primul care a consultat-o. La 17 ani de la alungarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu, trebuie să cunoaştem mecanismele fostului PCR şi ale Securităţii pentru a putea avea o imagine corectă a zilelor în care trăim. Două instituţii în strânsă interdependenţă şi care nu vor putea fi niciodată judecate separat. Aflarea trecutului este o condiţie importantă pentru a putea merge înainte şi pentru ca fantomele să nu ne mai bântuie. Mai ales că unii nu sunt, de fapt, fantome, ci foşti membri PCR, cadre de nădejde ale Securităţii, care au preluat structurile politice şi economice după fuga lui Ceauşescu. Pe unii din "Dunărea" îi regăsim în Top 300 - cei mai bogaţi români. Unii se află în alte posturi importante prin politică şi alte segmente ale vieţii publice, în special în economie. Toţi au profitat din plin după decembrie 1989. Adevărul va încerca să dea de capătul ghemului denumit ICE Dunărea şi de structurile sale adiacente. Un ghem care se poate întinde peste întreaga Românie. Unii sunt securişti cu acte în regulă, pe alţii nu îi vom găsi niciodată în scriptele Securităţii pe motiv că Nicolae Ceauşescu hotărâse încă din anii "70 secretizarea absolută a acestora, deoarece comerţul exterior devenise una din priorităţile sale. Adică o structură subordonată Direcţiei de Informaţii Externe (DIE).Două miliarde de dolari, spun unii, patru miliarde şi ceva, spun alţii, ar fi fost "cifra de afaceri" a firmelor Securităţii. O parte din această sumă a dispărut. Bani pe care nu îi caută nimeni! Cum, de altfel, nu caută nici celebrele conturi ale dictatorului.... Devoalarea afacerii ICE Dunărea va duce la o concluzie