Britanica Elizabeth Turner povesteşte cum viaţa sa a fost schimbată pentru totdeauna de atentatele de la 11 septembrie 2001, în care soţul său, Simon, a fost ucis. Pe 11 septembrie 2001, britanicul Simon Turner era unul dintre cei 18.000 de oameni aflaţi în clădirea World Trade Center, din New York. „Îmi promisese că va fi ultima călătorie la New York înainte de naşterea fiului nostru”, îşi aminteşte soţia sa, Elizabeth, care îşi povesteşte experienţa traumatizantă în cartea “The Blue Skies of Autumn” (Cerul Albastru al Toamnei), publicată recent. 

“Insistasem să nu mai călătorească deoarece soţul unei prietene pierduse naşterea copilului său din cauza întârzierii unui tren. Dar nu mă gândisem niciodată că Simon, care plecase la New York într-o călătorie de afaceri, ar putea fi ucis”, scrie ea. 

„Nu eram pregătită pentru impactul morţii sale subite şi oribile. Abia la 20 septembrie, când am aflat că numele său nu era înregistrat în niciunul dintre spitale, am înţeles că era mort. Am aflat vestea pe treptele din spatele casei, privind grădina îmbrăcată în culorile toamnei”. Din cauza sarcinii nu am putut pleca la New York, nu am putut bea pentru a uita de durere, lua somnifere sau antidepresive.

Sabie cu două tăişuri

„Împrejurările morţii lui Simon au fost o sabie cu două tăişuri. Fiecare zi îmi amintea de ceea ce se întâmplase pentru că aveam ziariştii la uşă, la telefon, sau pe urmele prietenilor şi ale vecinilor. Durerea era de nesuportat. Impactul traumei a fost dincolo de orice mi-aş fi putut imagina. Şi totuşi, am găsit mângâiere în faptul că întreaga lume fusese zguduită de acest eveniment.”

„Unul dintre cele mai grele momente”, povesteşte Turner, „a fost acela când, la ultimul control, am auzit inima copilului meu, ştiind că inima soţului meu se oprise”.

Lecţie de viaţă

@N