Ce-ar fi dacă Cipru ar decide să refuze termenii salvării de 10 miliarde de euro oferiţi de liderii europeni şi să rămână pe cont propriu?

Mica naţiune insulară reprezintă mai puţin de 0,2% din Produsul Intern Brut al zonei euro. Poate fi lăsat pe cont propriu fără niciun impact macroeconomic. Salvatorii europeni au fost miraţi de propunerea impozitară iniţială pentru depozitele bancare asigurate. Chiar şi reacţia pieţei financiare internaţionale la refuzul parlamentului cipriot al acestui plan s-a dovedit inexistentă.

Poate că oficialii UE au văzut acest răspuns ca un semn că Cipru poate fi tratat în mod diferit fără nicio consecinţă negativă, notează „Boomberg“.

Pe termen lung, o evadare a Ciprului ar semnala începutul sfârşitului unui vis care a durat decenii să fie făurit: Statele Unite ale Europei. Alte ţări necompetitive ar vedea ieşirea din UE ca o opţiune viabilă, un mod de scăpare a propriilor economii de sub jugul unei monede unice şi de sub politici impuse şi mult mai potrivite pentru ţările nordice.

Salvarea financiară reformulată

Efectele asupra Ciprului vor avea un efect opus: dezastru pe termen scurt, deoarece băncile s-au prăbuşit trăgând şi economia ţării după ele. Pe termen lung, Cipru va deveni mai competitivă mai degrabă prin devalorizarea monedei decât printr-o scădere a salariilor. Aşa că cine ar putea da vina pe ciprioţi că-şi doresc libertatea, se întreabă „Bloomberg“.

Pachetul pentru salvarea financiară din această săptămână asupra căruia s-a căzut de acord este, cu siguranţă mai bun, decât primul. De fapt, este conform procedurilor normale pentru instituţiile insolvente. Cea de-a doua bancă ca mărime a Ciprului va fi lichidată, lovitura fiind suportată de acţionari şi de deţinătorii de obligaţiuni. Depozitarii neasiguraţi vor suferi pierderi până aproape de 40%. Ce