Catastrofa din 11 martie 2011 de la Fukushima a adus o nouă criză în domeniul energiei nucleare, când mai multe ţări europene au decis să renunţe la energia atomică, iar Japonia a redus drastic numărul de centrale, relatează AFP şi Mediafax.
Când tsunamiul ucigaş a atins coasta de est a Japoniei ca urmare a unui seism puternic, generatoarele de rezervă ale reactoarelor 1-4, cele mai afectate dintre cele şase reactoare ale centralei de pe litoral Fukushima Daiichi, au fost inundate de valul de 14 metri.
Nimic nu mai răcea atunci combustibilul, care a intrat în fisiune. Explozii de hidrogen au distrus instalaţiile superioare, eliberând în mediul înconjurător cantităţi enorme de materiale radioactive.
Accidentul a forţat zeci de mii de persoane să-şi abandoneze locuinţele situate la mai puţin de 20 de kilometri de centrală şi a obligat un total de 150.000 de rezidenţi ai prefecturii Fukushima să se mute, chiar dacă niciun deces nu a fost înregistrat.
La 25 de ani de la Cernobîl, lumea capătă un nou "no man's land" cu radioactivitatea sa invizibilă şi neliniştitoare. Japonia ultramodernă, acum vătămată, îşi vede certitudinile clătinându-se pe fondul opacităţii autorităţilor.
După ce au răcit reactoarele zi şi noapte cu apă de mare apoi cu apă dulce, muncitorii şi tehnicienii - uneori cu costul unor mari doze de radiaţii - au reuşit să oprească infernalul proces, iar după luni nesfârşite au stabilizat temperatura combustibilului.
Însă unda de şoc este mondială. La sfârşitul lunii mai, Germania a anunţat oprirea până în 2022 a celor 17 reactoare deţinute. Elveţia va renunţa la energia nucleară până în 2034. În iunie, Italia a confirmat prin referendum abandonul energiei atomice utilizată din 1990, iar Belgia se pregăteşte să ia aceeaşi decizie.
În Franţa, campioană în acest domeniu cu 75 la sută din electricitate de origine nucleară,