Sase ieseni au primit vestea ca li s-au acordat despagubiri materiale pentru averile pierdute in Cadrilater. In 1940, cind Romania a fost obligata sa cedeze Bulgariei sudul Dobrogei, mii de romani si-au lasat casele si pamintul pentru a se repatria. Printre acestia au fost si citiva ieseni care inca se mai afla in viata. Despagubirile sint intre 210 si 587 milioane de lei Sase ieseni vor deveni in curind multimilionari. Sint oameni ajunsi la o virsta matusalemica, care traiesc aproape sau dincolo de pragul saraciei si care acum, la apusul vietii, au primit o veste pe care au asteptat-o toata viata. Ei vor fi beneficiarii compensatiilor de ordinul sutelor de milioane de lei pe care statul roman le va acorda pentru fostii refugiati din sudul Dobrogei. Dupa cel de-al doilea razboi balcanic, Romania obtinea, prin pacea de la Bucuresti din 1913, doua judete din sudul Dobrogei: Durustor si Caliacra, formind asa-numitul Cadrilater. Prin Tratatul de la Craiova din 1940, Romania ceda Bulgariei Cadrilaterul abia recistigat. Acesta a fost momentul cind zeci de mii de romani au plecat din noua Dobroge bulgara si s-au refugiat in Romania, parasindu-si pamintul, casele si acareturile. Dupa 60 de ani, acesti refugiati vor primi in sfirsit despagubiri pentru avutul pierdut. Sase dintre ei locuiesc acum in Iasi. In 1940, au plecat cu numai doua carute "M-am nascut in comuna Arbore, din judetul Suceava. Parintii mei au fost colonisti in Cadrilater, dar numai pentru citiva ani. Traiam pe-atunci in satul Pasabal, din comuna Cizirgigli. Cind a trebuit sa plecam, am lasat aproape tot acolo. Era toamna, iar recolta a ramas in cimp. Am venit in Romania cu ce a incaput in doua carute. In doua luni, au plecat toti romanii din Durustor si Caliacra", isi aminteste Ioan Leonte, care la 75 de ani este unul dintre beneficiarii compensatiilor. Pentru gospodariile zecilor de mii de colonisti romani