Diferenta dintre componentii celor doua echipe a fost factorul hotaritor al partidei de la Vaslui, in care si unele decizii de arbitraj au dezavantajat Politehnica Hotarit lucru, 2009 nu a fost prielnic Politehnicii la Vaslui. Dupa trei remize inregistrate pe terenul "galben-verzilor" in Liga I, toate in mandatul lui Ionut Popa, Iasul a cedat de doua ori in acest an in fieful lui Porumboiu, esecul fara drept de apel din returul trecut (0-2) fiind urmat duminica de o noua infringere. Dincolo de orgoliile zonale, frustrarea rezultatului este cu atit mai mare pentru ieseni cu cit Vasluiul nu a stralucit alaltaieri, senzatia ca Poli putea obtine o remiza in cazul unei evolutii mai lucide, mai inchegate plutind la final in tabara oaspetilor. In plus, ideea ca macar la una dintre cele trei faze reclamate la final de ieseni, daca nu chiar la doua (in prim plan e lovirea mingii cu mina de catre Farkas si un fault asupra lui Constantin), trebuia ca arbitrul Balaci sa indice punctul de la 11 metri, sporeste regretele in Copou. Din punct de vedere tactic, antrenorul Petre Grigoras (care a pregatit si o surpriza, folosirea lui Buta ca extrema dreapta) a ramas credincios filosofiei sale si a mers iarasi pe modulul ofensiv "4-3-3", desi se confrunta cu un adversar mult mai bine cotat, ce avea in componenta jucatori de o valoare intrinseca net superioara celei a elevilor proprii. Acest lucru s-a simtit inca din prima repriza, cind, desi Poli a stat des in jumatatea adversa si a tinut mult timp mingea, fazele de poarta s-au derulat la buturile lui Branet, majoritatea fiind generate fie de sclipiri individuale ale vasluienilor, fie de erori personale ale iesenilor. In acest timp, constructia Iasului s-a izbit de zidul alcatuit in zona centrala de Ljubinkovic si Ghencev, tandemul care a profitat si de superioritatea numerica ce aparea in momentele in care Milea raminea fara ajutor. Si