Belgradul l-a intampinat cu raceala, ieri, pe trimisul special al ONU, Martti Ahtisaari, venit sa inmaneze autoritatilor sarbe planul sau pentru viitorul statut al regiunii Kosovo - ultimul dosar ramas in suspensie dupa dezmembrarea Iugoslaviei. Oponent al oricarei forme de independenta a provinciei, premierul sarb Voislav Kostunita a refuzat sa-l intalneasca pe emisar, care a fost primit totusi de presedintele Boris Tadici. Cei doi s-au fotografiat in tacere, apoi au discutat pret de o ora. Fara rezultat, caci si Tadici si-a exprimat impotrivirea fata de un Kosovo independent. De la Belgrad, trimisul ONU s-a deplasat la Pristina, unde a prezentat planul si liderilor kosovari. “Pozitiile partilor sunt extrem de fixe… Le mai dam o sansa” luna aceasta, a declarat Ahtisaari, referindu-se la negocierile programate la Viena, intre 12 si 23 februarie. Desi UE insista pentru “un compromis realist”, ambele parti se tem de plan: unii de prea multa independenta, altii de prea putina. Pentru a preveni eventuale violente, trupele KFOR au intarit masurile de securitate in regiune. Potrivit planului, Kosovo va dispune de Constitutie, imn si drapel national. Va avea acces la institutiile si organizatiile internationale. Spre nemultumirea albanezilor, documentul prevede, in numele multietnicitatii, sa acorde celor 100.000 sarbi ramasi in Kosovo o larga autonomie si sa aiba politie si justitie proprii. Planul va fi transmis in martie secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, apoi dezbatut de Consiliul de Securitate. Rusia a avertizat insa din start ca se va opune prin veto oricarei rezolutii ONU care ar fi “inacceptabila” pentru Serbia.
O regiune saraca, dar disputata
Cu o suprafata de 10.877 kilometri patrati (cat doua treimi din Dobrogea), regiunea Kosovo este populata de circa doua milioane de locuitori, din care 88% sunt albanezi (dintre acestia doar 10% sun
