Când am intrat in Sălile Kretzulescu ale Muzeului Naţional de Artă (MNAR), am fost abordat conspirativ, după ce am scos aparatul foto, de o duduie insărcinată cu paza şi protecţia sălii: "De la ce ziar sunteţi? " Ii spun. "Dom'le, spuneţi-le şefilor dumneavoastră. Tipul ii face praf pe toţi corupţii ăştia." După care mă duce de mână până la Capriciul cu numărul 51 ("Se repulen", "Se dichisesc", foto 5), care purta următoarea legendă goyescă: "Angajaţii care fură de la stat se ajută şi se susţin unii pe alţii. Şeful lor işi intinde gâtul lung şi ii acoperă cu umbra aripilor lui monstruoase." Al naibii Goya ăsta, vizionar, nu glumă. Ca să nu mai vorbesc că ştie ca nimeni altul să ajungă la inima publicului, cultivat sau nu.
Revolta pictorului de curte
Expoziţia "Faţete ale conştiinţei. Capriciile lui Goya" (deschisă in perioada 26 martie - 30 mai) şi organizată de MNAR, Ambasada Regatului Spaniei in România şi Institutul Cervantes, aduce pentru prima oară la Bucureşti seria integrală a faimoaselor gravuri ale lui Francisco de Goya y Lucientes. E vorba despre o serie imprimată in 1929, intr-o ediţie limitată, pentru Expoziţia Universală de la Sevilla (la "Calcografía de la Escuela Nacional de Artes Gráficas"). In conexiune cu expoziţia au fost şi vor fi organizate şi alte evenimente. Miercuri, 28 aprilie, a avut loc la MNAR conferinţa "Goya in literatură", susţinută de Leonardo Romero Tobar, profesor la Universitatea din Zaragoza, iar pe 23 mai, de la ora 11.30, in Sala Kretzulescu, va fi proiectat filmul biografic "Goya la Bordeaux", in regia lui Carlos Saura.
Deşi figurează, alături de Velazquez, El Greco, Jose de Ribera sau Zurbaran, in galeria celor mai importanţi pictori spanioli ai tuturor timpurilor, Goya a fost, precum Durer sau Rembrandt, un desenator şi un gravor de excepţie. După ce surzeşte in 1792, işi transformă radica