Moşierul român Evanghelie Zappa a iniţiat Jocurile Olimpice moderne înaintea lui Pierre de Coubertin, încă de la 1859. La Atena, grecii îngrijesc un „templu“ care îi poartă numele, „Zappeion“. Acasă, în Câmpia Bărăganului, românii i-au distrus conacul.

Au existat oameni care de-a lungul istoriei au punctat fericit timpul şi spaţiul prin atitudinile şi acţiunile lor excepţionale. Unii s-au înscris definitiv în cartea cu nume aureolate a omenirii. Alţii, chiar dacă n-au fost mai prejos, tind să fie în mod nemeritat uitaţi sau trecuţi, eventual, la „anexe".

O astfel de situaţie o găsim şi-n cazul moşierulul Evanghelie Zappa. Astăzi aproape nimeni nu mai ştie că acesta a contribuit financiar la înfiinţarea Academiei Române şi că ar trebui să fie citat constant alături de Pierre de Coubertin ca întemeiator al Jocurilor Olimpice moderne, pe care a început să le organizeze, cu fonduri proprii, la Atena, în anul 1859.

Omul cu mai multe origini

Aşa cum se regăseşte în lucrarea „Ialomiţa - obiective istorice, culturale şi turistice", Evanghelie Zappa s-a născut în anul 1800 în Lamporo, regiunea Epirului de nord, în Albania. Însă, în biografia acestuia, originea sa etnică a stârnit multe interpretări, avansându-se ideea că ar fi fost albanez, macedoromân sau grec. Faptul că vorbea greceşte şi s-a zbătut toată viaţa să reînvie Jocurile Olimpice i-a făcut pe unii să aprecieze că acesta era grec, nu aromân.

Peste ani, rudele lui Zappa au contestat oficial şi public această supoziţie probând în instanţă originea sa albaneză. Cu toate astea, Evanghelie însuşi, după obţinerea cetăţeniei române în 1844 şi stabilirea definitivă în Ţara Românească, menţiona într-o „Proclamaţie" tipărită la Bucureşti în vara anului 1852 despre dubla sa

adopţie: „Eu a iubit şi iubesc pe greci, i-am respectat şi-i respect încă, nu mai puţin iubesc şi respe