Viaţa de după atacul cu bomba nucleară din 6 august 1945 a fost un iad, carnea oamenilor se topea la propriu pe oase, adolescenţii se aruncau de foame de pe poduri, iar pentru potolirea setei supravieţuitorii sorbeau din bălţile lăsate de ploile acide
Fiecare dintre cei un milion de locuitori ai oraşului nipon se urcă măcar o dată pe săptămână într-un tramvai. Cel puţin asta povestesc o parte dintre localnici. “Acest vehicol este un simbol în oraş", spun japonezii. Aceeaşi replică o auzi repetată şi de ghizii Muzeului Păcii din Hiroshima.
CITIȚI ȘI: "Oraşul bombei atomice": "Carnea de pe oameni se topea"Dezastrul de după război. Copiii se aruncau de pe podurile oraşului"Oraşul bombei atomice": Patru categorii de supravieţuitoriImagini şi poveşti pentru suflet din "Oraşul bombei atomice" | GALERIE FOTO
SUMARUL ARTICOLULUI REPORTAJ EVZ. Imagini şi poveşti de suflet din \"Oraşul bombei atomice\" | GALERIE FOTO"Carnea de pe oameni se topea"Dezastrul de după război. Copiii se aruncau de pe podurile oraşuluiPatru categorii de supravieţuitoriImagini şi poveşti pentru suflet din "Oraşul bombei atomice" SLIDESHOW
Încă din primele clipe de după atacul nuclear din urmă cu 68 de ani, supravieţuitorii "s-au străduit să pună în funcţiune şinele pentru ca oamenii să nu se simtă abandonaţi. A durat însă trei zile până ca populaţia din Hiroshima să vadă cum circulă tramvaiul printr-o parte din oraş. A fost un semn că oraşul nu trebuie părăsit, că poate fi reclădit", relatează reprezentanţii muzeului. Imediat unul dintre ghizi completează că societatea locală de transport în comun “cumpără mereu tramvaie pentru că localnicii apelează des la acest vehicol. Multe oraşe renunţă la acest mijloc de transport în comun şi vând vagoanele ieftin, municipalitatea profită şi le cumpără avantajos. Aici mereu tramvaiele vor merge".
Emiko Okada are 75 de ani şi deşi au tr