Oamenii nu se satură să exploreze fenomenele de la Hoia, Baciu şi Făget strategic la întretăierea pădurilor Hoia şi Baciu, de unde pornesc cele mai multe legende despre fenomenele paranormale şi potenţialul energetic al zonei.

Ciudăţenii marca Hoia

Misterele pornesc din Evul Mediu, chiar de la marginea pădurii, de la Tăietura Turcului. Legenda spune că, în timpul asediului cetăţii, invadatorii au încercat se devieze cursul Someşului, tăind o felie din culmea dealului. Locul este marcat cu o bornă metalică, o altă ciudăţenie, care dă altitudinea dealului faţă de Marea Adriatică, dar şi faţă de Marea Neagră, în funcţie de sistemul care a operat în Imperiul Austro-Ungar şi apoi a Imperiului Sovietic, după război. Ciudăţeniile au continuat şi în epoca modernă, celebrul circuit Caritas, care i-a sărăcit pe unii şi i-a îmbogăţit pe politicienii zilei, având sediul la poalele dealului, în zona industrială de pe versantul nordic. Spre disperarea urbaniştilor, terenul, disponibil pentru extinderea Muzeului Etnografic din vecinătate, a fost ocupat de parcul industrial, primul din zonă. Iar ca imaginea să fie completă, la marginea vestică dinspre Floreşti a pădurii se pregăteşte un alt parc industrial, la concurenţă cu un circuit automobilistic. şi interesul premierului Tăriceanu a fost trezit câteva clipe, astă toamnă, când i s-a spus că parcul industrial se află chiar la marginea pădurii Hoia. Pădure în care se întâlnesc de zece ani şi participanţii cu crestele zburlite la festivalul de muzică electronică DelaHoya, sau nostalgicii manifestărilor câmpeneşti de ziua liberă a muncii, pentru care s-au ridicat mai multe scene din beton, conservate mai bine decât casele moţeşti din muzeul în aer liber.