Despre modul in care institutii financiare, devenite intre timp celebre, s-au prabusit, s-a scris destul in ultimii ani. Au curs riuri de cerneala si de lacrimi peste falimentul FNI, Banca Dacia Felix, Credit Bank s.a.. Smecheri si voiosi, patronii implicati in aceste scandaluri s-au dat "la fund", lasind in urma milioane de romani cu ochii in soare. Era, probabil, timpul ca si la Vaslui sa se nasca un pui de smecherie cu iz de ONG si bani de la batrina Europa, pentru ca, nu-i asa, n-or fi mai prosti ai nostri decit ai lor. Cum de a fost posibil, ne-am intrebat noi, ca o organizatie nonguvernamentala, chipurile non profit, sa dea faliment? Cum s-a ajuns in situatia ca o fundatie cunoscuta pe plan national si european sa traga obloanele intr-un mod atit de rusinos? Ceea ce s-a petrecut la Fundatia Elena Cuza si stadiul in care se afla aceasta dupa aproape doi ani de inactivitate ne indreptateste sa spunem ca ce s-a petrecut acolo a fost un jaf cu acte in regula, petrecut sub ochii organelor administratiei locale si judetene. Ancheta noastra va incerca sa desfaca itele strinse in jurul acestei afaceri, desi sintem convinsi ca multe faradelegi ramin invaluite in ceata. Constituirea Fundatiei - o ciorba de interese ale stabilor vasluieni Totul a inceput intr-o zi de decembrie 1994, mai precis pe 7 decembrie, cind pe rol la Tribunalul Vaslui s-a aflat dosarul nr.8/1994, prin care vasluianul Emil Popa, domiciliat in Vaslui, strada Traian, bloc 245, solicita inregistrarea ca persoana juridica in regim special pentru persoanele juridice a Fundatiei Elena Cuza, cu sediul in strada Traian, nr.1. Ideea pornise, de fapt, de la derularea primului program de finantare externa in Vaslui, program de masuri active pentru combaterea somajului si initiat de Ovidiu Copacinschi, pe atunci agent local PAEM. "Eu am cistigat acel program de masuri active la Bucuresti, prin concurs la Fundat