“Că omul este cea mai nobilă dintre creaturi poate fi urmarea faptului că nicio altă creatură nu i-a contestat acest drept.“ G.C. Lichtenberg

Cultura este un stil de viaţă, un factor de identitate, de specificitate şi de diferenţiere ce permite comunităţii să se autodefinească, să se distingă şi să-şi afirme unicitatea. Prin valorile sale, ea contribuie la dezvoltarea individului, a lumii în care trăieşte şi la progresul cunoaşterii.

Cultura ţine de domeniul public, aşa încât diminuarea bugetului constituie o infracţiune politică la adresa artei şi a artiştilor, o insultă la adresa viitorului.

Festivalul Internaţional de Educaţie m-a făcut să visez, să aspir şi să îndrăznesc să cred că Iaşul va fi în 2021 Capitala Culturală a Europei. Teamă îmi e însă că o să rămân doar cu visul şi spun asta pentru că, la nivel naţional, nu s-a întreprins nimic în acest sens. Guvernul României ar fi trebuit să delege Ministerului Culturii responsabilitatea organizării competiţiei de preselecţie a oraşului-candidat pe baza unui proiect european. Cum nimic nu se rezolvă de la sine, guvernanţii ar trebui să stabilească urgent parcursul de urmat în vederea declanşării preselecţiei. În opinia mea, 10-12 oraşe pot candida oricând cu succes la o asemenea întrecere. Pentru asta, autorităţile politice locale şi cele administrative ar trebui să-şi unească forţele şi să exercite presiuni la nivel central în vederea declanşării competiţiei pentru desemnarea oraşului-candidat. Să nu stea unii la putere şi alţii în opozitie aşteptând ca, pur şi simplu, să se întâmple un asemenea lucru. Se impune crearea unui ecosistem cultural, a unei stări de echilibru şi unitate, astfel încât nimeni să nu mai trândăvească prin birouri şi să-şi ia vacanţe precum margaretele albe şi cele negre, aşteptând ca Iaşul să devină Capitală Culturală a Europei.

Bulgaria, o ţară semnificativ mai mic