Dacă Victor Ponta se întoarce de la Bruxelles cu convingerea că, gata, i-a convins pe partenerii europeni de bunele intenţii ale guvernului său, atunci a pierdut contactul cu realitatea. Supravegherea neoficială referendumului decisă de CE este un semn că Executivul de la Bucureşti nu are niciun fel de credibilitate în ochii liderilor UE, dl Ponta fiind, pentru aceştia, un politician care numai strâns cu uşa joacă corect şi nici atunci nu poţi fi sigur că nu încearcă vreo stratagemă. De acum înainte, România va fi supusă, mult peste data referendumului, unei monitorizări foarte atente, care va taxa prompt eventualele abateri ale noii puteri de la standardele democratice ale UE, reamintindu-le liderilor USL că nu sunt singuri pe lume.
Premierul român a primit o lecţie de bună purtare chiar de la prietenul său, socialistul Martin Shulz, preşedintele PE, de la care, reuşind să smulgă o conferinţă de presă comună, nu a obţinut şi mai multă bunăvoinţă. „I-am spus lui Victor Ponta că sunt foarte critic cu unele decizii luate de el. Am fost şocat şi de unele decizii de acum doi-trei ani ale preşedintelui Băsescu ce nu a vrut să desemneze un premier care să aibă susţinere parlamentară, (...) iar acum am avut aceeaşi poziţie când România este guvernată prin ordonanţe de urgenţă. Dublul standard este inacceptabil pentru mine", a declarat preşedintele PE.
Nu este deloc limpede că Victor Ponta a învăţat ceva din discuţiile cu capii familiei socialiste europene sau din întrevederile cu şeful CE, Emanuel Barroso, şi cel al Consiliului European, Herman von Rompuy. A dat cuvenitele asigurări că legea şi ordonanţa de urgenţă, emisă de Cabinetul său, săptămâna trecută, vor fi puse în acord cu cerinţele Curţii Constituţionale (altfel, judecătorii nu vor valida plebiscitul), dar n-a şoptit un cuvânt despre ordonanţa neconstituţională privind restrângerea competenţelor
