După ediția din acest an declarațiile editurilor privind performanțele comerciale au fost lipsite de elanul pionieresc din alți ani, cînd se avansau cifre de mii de exemplare. Editurile au dat titluri – de obicei se avansează titlurile care se vor a fi bestselleruri - și serii deja foarte bine vîndute. Îmi amintesc că atunci cînd am auzit pentru prima dată de 3000 de exemplare vîndute am făcut un calcul.Îl reiau: 5 zile la 10 ore pe zi inseamnă 50 de ore, 3000 de minute. Să vinzi o carte pe minut înseamnă coadă perpetuă la care „codașii“ țin în mînă aceeași carte. Înseamnă 600 de exemplare pe zi, adică aproximativ 30 de pachete, adică, din nou, la fiecare 20 de minute se desface un pachet (un pachet mediu vine de la tipografie cu 20 de cărți). Înseamnă că editura se aprovizionează cu titlul respectiv cam de două ori pe oră, adică pe lîngă vînzoleala cititorilor mai avem și un du-te vino al oamenilor care vin de la un depozit din apropiere, din mașina care stă la ușă încărcată cu cărți etc. Pentru Gaudeamus 2011 organizatorii au declarat că au fost peste 110.000 de vizitatori (față de 103.000 anul trecut), 400 de expozanți (față de 380 anul trecut), 650 de evenimente (față de 540 anul trecut), doar suprafața a rămas aceeași, 14.000 de mp. Acuma cum pot încăpea în aceeași suprafață mai mulți expozanți și să rămînă mai mult loc liber... doar organizatorii știu. Pentru că pe inele tot standurile acelea mici au fost – e drept că acolo, editurilor li s-au adăugat magazine care vindeau brățări, cercei și inele, sau ceaiuri, sau cafea, sau trofee (cupe) pentru întreceri sportive. Au lipsit micii meșteșugari care îți repară fermoarul pe loc. Și vînzătorii de leucoplast cu rivanol (deși de ei ar fi fost nevoie marți, cînd s-au făcut standurile, și luni, cînd s-au desfăcut). Pînă la urmă, și de vînzătorii de cafea a fost nevoie, pentru că restaurantul din incintă a fost o