In ciuda esecului consistent cu HCM Constanta, Politehnica a dat semnalul ca poate sa construiasca o noua echipa, de viitor

Ca orice echipa care se respecta cu adevarat, HCM Constanta nu-si trateaza cu superioritate adversarul, chiar daca este de vorba de echipa care s-a instalat comod pe ultima pozitie a clasamentului si n-a reusit sa acumuleze nici macar un punct in aproape jumatate de campionat. Asa se face ca vicecampiona en-titre i-a adus la Iasi pe toti cei sase sirbi din lot (chiar daca Smigic a luat loc in tribuna) si toata pleiada de internationali romani (inclusiv extrema dreapta Toma, ramas si el in afara bancii de rezerve) si se poate aprecia ca oaspetii au avut formula standard chiar daca Stavrositu n-a rezistat in teren decit trei minute. Biciuiti permanent de Lucian Risnita, constantenii n-au putut sa se relaxeze, asa cum se parea ca intentioneaza, astfel ca Politehnica a simtit pe pielea ei ce inseamna o mare echipa, care loveste din toate pozitiile si nu-ti lasa loc sa respiri. Si, pina la urma, tabela a aratat la final o diferenta conforma cu realitatea, un esec indulcit poate doar de faptul ca si echipe mult mai titrate au patimit in aceeasi masura. Cu destule lipsuri sesizate acum dar si cu alte ocazii, cu stingacii inerente venite din lipsa de experienta, Politehnica a incercat miercuri seara sa arate ce vrea de la viitor. Si in buna masura Iasul ar putea sa construiasca din nou o echipa cu care sa incerce sa revina cit mai curind in primul esalon. Chike, Mironescu, Ifrim, Caciuc si ceilalti tineri reprezinta baza unui structuri care poate fi completata pe parcurs cu elemente capabile sa se integreze. Un prim pas il poate reprezenta achizitionarea moldoveanului Ciobanu, pentru care conducatorii spun ca au gasit solutii de transfer. Pe linga el ar mai trebui sa apara si altii, adica o echipa care sa joace cit mai mult impreuna, sa cistige exp