Banca Nationala a facut un pas pentru ieftinirea creditarii dupa o pauza de mai bine de trei luni, taind un sfert de punct procentual din dobanda-cheie, pana la 10% pe an.

Alte masuri asteptate de piata - de exemplu reducerea rezervelor minime la lei si valuta- nu au fost insa adoptate, astfel ca analistii spun ca decizia BNR are mai degraba un rol simbolic.

Mentinerea rezervelor minime la 18% la lei si 40% la valuta poate indica si preocuparea BNR ca banii eliberati printr-o reducere a acestora sa nu fie scosi de banci pentru rambursarea unor credite de la bancile-mama, in loc sa mearga in creditare.

La fel ca la sedinta din ianuarie, analistii considera ca Banca Nationala a ezitat sa arunce lei in piata, de teama alimentarii presiunilor de depreciere a cursului, care de la aceste niveluri devine o amenintare serioasa pentru stabilitatea financiara.

"In urma scaderii dobanzii cu 0,25 puncte procentuale nu putem astepta o imbunatatire semnificativa a conditiilor de creditare si nici o revigorare a pietei creditului in lei", considera Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

Primul efect al reducerii dobanzii cheie este ieftinirea usoara a facilitatii de credit oferita de BNR prin scaderea ratei Lombard la 14%. In acelasi timp, rata dobanzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite in lei se reduce la 21%, de la 21,25%.

In noiembrie si decembrie creditul privat a scazut in termeni reali (eliminand impactul inflatiei si al deprecierii cursului), ceea ce inseamna ca bancile au vandut in aceasta perioada mai putine imprumuturi decat au rambursat clientii. Bancherii considera ca scaderea creditului a continuat si in ianuarie. Majoritatea bancilor evita sa mai acorde imprumuturi pe fondul incertitudinilor ridicate, dar si al lipsei de lichiditati. Pe piata interbancara, bancile se imprumuta in