La kilometrul Zero al democraţiei au apărut garduri de doi metri, care i-au revoltat pe bucureşteni.
Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că dimensiunile gardurilor respectă normele UE
Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Chiar în zilele când se împlineau exact 22 de ani de la înăbuşirea, de către minerii chemaţi – unii spun "instigaţi" - de Ion Iliescu, a spiritului Pieţii Universităţii, garduri de sârmă, înalte de peste doi metri, au fost montate de-a lungul trotuarelor din faţa fântânii de la Arhitectură şi a Teatrului Naţional. Doar staţiile de autobuz au rămas, deocamdată, oaze de libertate în afara ţarcului amenajat de Primărie.
"Domnu’ Oprescu a trimis vorbă că le-a pus contra ţânţarilor! Dacă mai pune şi puţin curent e ca la Auschwitz!", e de părere Maricel Daraban, unul dintre cei cinci protestatari prezenţi non-stop pe o bancă din faţa Teatrului Naţional. Cristian Cârstea, unul dintre "permanenţii" locului, crede că "Nici lui Iliescu nu i-a trecut prin cap să pună garduri acu’ douăjdoi de ani! Nici în piaţa Tien An Men n-au făcut aşa ceva!"
Bucureștenii au început să-și arate nemulțumirea
Proiect contestat
Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Străzilor Bucureşti, motivul pentru care trotuarele au fost îngrădite este acela că, în cel mult două săptămâni, muncitorii vor începe să spargă betonul de pe trotuare pentru reamenajare. "Se va înlocui betonul degradat cu piatră cubică şi plăci de granit. Mutăm Parisul la Bucureşti!", au spus reprezentanţii Municipalităţii.
Îi contrazic însă tot mai mulţi bucureşteni şi arhitecţi care susţin ca proiectul de 500.000 de euro este "o soluţie de prost gust".
Mulţi bucureşteni consideră că amenajarea "ţarcului" în Piaţa Universităţii este o măsură odioasă
În timpul protestelor din ianuarie, nimeni nu s-a gândit
