Tricolorii şi-au jucat poate ultima şansă de a mai prinde avionul pentru Africa de Sud în meciul cu un partener tradiţional, Serbia. Pe umerii lui Victor Piţurcă şi ai elevilor săi s-a pus o mare presiune, care pur şi simplu i-a copleşit. Ca şi în alte dispute importante, şi de data aceasta, indisponibilităţile s-au resimţit: Cristi Chivu şi Dorin Goian, în sistemul defensiv, acolo pe unde vecinii din vest au găsit breşele pentru a învinge. Florentin Petre a fost o altă lipsă a centrărilor care puteau fi capitale. Adrian Mutu, investit şi căpitan de echipă, a vrut mult, dar nu i-a reuşit totul. A dat pasele decisive la goluri, dar el nu a reuşit să puncteze. În unele momente, şi terenul denivelat i-a jucat feste. Tricolorii au pierdut dintr-un autogol, un ofsaid nesemnalizat şi o neatenţie la mingea revenită din bară. Sârbii au ştiut să profite de slăbiciunile echipei noastre. Au jucat pragmatic şi au tras de timp (dar cine n-ar fi făcut-o?).
S-a suferit mult la construcţie şi din cauza terenului total denivelat.
Partida începe pe contre, prima ocazie având-o Adrian Mutu, în min. 13, când la centrarea lui Codrea, din poziţie centrală, trimite cu capul, dar Stoijkovici, atent, reţine. Peste cinci minute, în plină dominare a tricolorilor, Krasici scapă pe contraatac, găseşte defensiva avansată, trimite balonul în laterală, de unde revine Jovanovici, care face o simplă formalitate înscriind în poarta goală. Românii revin, se insistă în careul advers, dar fără consistenţă. În min. 32, Mutu scapă, câştigând duelul cu Vidici, dar în cele din urmă este blocat. Sunt momente bune ale gazdelor care forţează egalarea, dar apărarea oaspeţilor nu greşeşte. În min. 36, Marica face o cursă pe dreapta, şutează şi Stankovici trimite în corner. În min. 44, cornerul executat de Pantelici este reluat de Dorel Stoica cu capul în propria poartă şi, neverosimil, sârbii au condu
