Dincolo de numărul de ani de educație, angajatorii uneori se folosesc de diplome ca semnal pentru a sorta candidații. Rolul statului este să ofere tinerilor ocazia de a-şi certifica aptitudinile şi angajatorilor ocazia să realizeze o sortare mai eficientă. Atunci când 50% dintre absolvenții de liceu nu promovează bacalaureatul, pe piața muncii angajatorii au dintr-o dată tineri serioşi care nu reuşiseră la o materie sau alta şi tineri care nu ar fi avut în mod realist nicio şansă să treacă bacalaureatul şi nici nu se înscriseseră.

Pentru a permite sortarea elevilor, ideea bacalaureatului profesional, introdusă de Ecaterina Andronescu, este salutară: din 2013, elevii ar putea alege bacalaureatul clasic sau pe cel profesional: o probă practică şi o probă scrisă la educație antreprenorială, precum şi probele orale de limba română, limbă străină şi proba de competențe digitale. Tinichigiii şi ospătarii de mâine vor putea să aibă o diplomă care să îi diferențieze de cei ce nu au depus niciun efort în liceu şi să învețe cum să îşi deschidă o afacere proprie, proba de educație antreprenorială devenind obligatorie.

Pentru că bacul profesional nu permite accesul la învățământul superior, de ce s-ar împotrivi cineva creării acestei forme suplimentare de diferențiere între absolvenții de liceu?

Daniel Funeriu găseşte de cuvință să atace politic: “Bac cu buletinul”, dezinformând că posesorii de bac profesional ar intra în competiție cu cei de Bac teoretic: “Prin aceasta masura reusesc sa arunce in ridicol diploma de bacalaureat care de doi ani are valoare si care a devenit o mandrie” . Din moment ce bacul profesional nu permite accesul la studii superioare, de ce îl deranjează pe Funeriu că celor 50% picați li se oferă şansa certificării altor tipuri de competențe decât cele teoretice din bacalaureatul clasic? În fond, Funeriu şi-a susținut bacalaureatul în F