Deşi balanţa comercială este dezechilibrată în favoarea Rusiei, România rămâne una dintre ţările care au un cuvânt greu de spus în negocierile cu statul ex-sovietic. Declaraţiile neprietenoase ale oficialilor de la Bucureşti nu au avut până acum efecte negative în relaţiile economice cu Federaţia Rusă.

Deşi pieţele din România şi din Rusia au colaborat destul de strâns înainte de 1990, în ultimii douăzeci de ani relaţiile dintre cele două economii nu au fost dintre cele mai prietenoase. Însă influenţa pe care o are Federaţia Rusă în Europa ne-a adus, obligatoriu, la aceeaşi masă a tratativelor pe teme comerciale. Fiind cei mai mari producători de gaze din lume, într-un moment de expansiune a consumului, ruşii joacă dur în regiune.

România are aici un avantaj incredibil: resursele proprii de gaze naturale, care sunt printre cele mai mari din Europa. Astfel, noi importăm doar 20% din consumul ţării, în timp ce ponderea gazelor ruseşti în ţările vecine urcă până la 90% în cazul Bulgariei şi chiar la 100% în Republica Moldova.

Deficit comercial uriaş

Aceste importuri de gaze, la care se adaugă cele de ţiţei - Rusia fiind şi primul producător de petrol din lume - înclină balanţa comercială foarte adânc în favoarea Federaţiei. Anul trecut, importurile din fosta ţară comunistă au însumat 8,5 miliarde de lei, în timp ce exporturile au fost de doar 3,5 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit comercial uriaş de cinci miliarde de lei (1,7 miliarde de dolari). Resursele energetice înseamnă mai mult de 90% din importuri.

În ciuda relaţiei comerciale dezechilibrate, oficialii români nu s-au sfiit să facă tot felul de declaraţii neprietenoase la adresa ruşilor. Cel mai recent astfel de exemplu sunt afirmaţiile de acum două luni ale preşedintelui Traian Băsescu, potrivit cărora şi el ar fi ordonat Armatei române să atace Uniunea Sovieti