A doua runda a alegerilor prezidentiale croate s-a incheiat duminica prin victoria candidatului social-democrat Ivo Josipovici. Josipovici, profesor universitar specialist in dreptul penal international, a obtinut peste 60% din voturi, invingandu-l pe primarul capitalei, Zagreb, Milan Bandici, un populist provenit din acelasi partid social-democrat SPD.
Rezultatul alegerilor croate se dovedeste a fi atipic pentru evolutiile politice din Europa de Est si din Balcani. Mai intai, nu a avut loc acea alternanta stanga-dreapta cu care ne-au obisnuit analistii politici. Croatii au ales dupa un presedinte social-democrat, foarte apreciatul Stipe Mesici, un alt om iesit din acelasi partid de stanga, Ivo Josipovici, un universitar si compozitor de muzica simfonica ce nu are a priori profilul unui politician. Josipovici este insa perceput ca un om incoruptibil, al carui trecut e ireprosabil, lucru rar in Croatia de astazi. In acelasi timp, alegerile prezidentiale croate, ca si cele recente din Romania, au infrant o alta regula cu care tarile iesite din fostul bloc comunist ne obisnuisera in ultimele doua decenii, si anume aceea ca primarul capitalei este in general candidatul cu cele mai multe sanse de a deveni presedinte. Toate acestea arata ca viata politica din Croatia se maturizeaza, lucru care nu poate decat sa intareasca sansele Zagrebului de a-si incheia la timp negocierile cu Uniunea Europeana in perspectiva aderarii. Josipovici a anuntat deja ca prioritatea sa va fi combaterea coruptiei si a criminalitatii organizate. Este vorba de doua importante exigente ale Uniunii Europene, care se dovedeste astfel a fi mult mai exigenta actualmente cu Croatia, in comparatie cu atitudinea pe care UE a avut-o cu Romania si Bulgaria in momentul in care acestea isi negociau aderarea.
Presedintele croat are puteri relativ limitate, insa printre acestea se num
