Directorii unităţilor de învăţământ vor avea dreptul să facă parte dintr-un partid, dar fără să mai ocupe funcţii de conducere sau de demnitate publică, iar rectorii universităţilor vor fi desemnaţi fie prin vot secret exprimat de cadrele didactice, fie de către o comisie care va include şi studenţi, potrivit Mediafax.

În acelaşi timp, rudele de până la gradul 3 nu vor mai putea ocupa simultan funcţii de conducere în universităţi.

Modificările au fost incluse de Guvern în proiectul legii educaţiei, prin acceptarea unor amendamente formulate de parlamentari la actul normativ pentru care Executivul intenţionează să îşi angajeze răspunderea în Parlament.

Decizia a fost luată într-o şedinţă de guvern care s-a încheiat în noaptea de miercuri spre joi, la ora 1.00.

Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul şedinţei de guvern, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a arătat că unul dintre amendamentele acceptate este ca directorii instituţiilor de învăţământ să nu mai poată ocupa funcţii de conducere într-un partid, ca măsură de depolitizare în sistemul preuniversitar şi universitar.

"Este vorba de a nu deţine funcţii de conducere, de a nu deţine funcţii politice de conducere, tot aşa cum este interzis ca un rector să aibă în acelaşi timp funcţii politice importante. Apartenenţa la un partid politic este un drept constituţional al fiecăruia, însă dorim să ne asigurăm că şcolile şi universităţile noastre nu sunt conduse şi nu există o mână lungă a politicului în ele", a spus Funeriu.

Solicitat de jurnalişti să definească ce înţelege prin funcţii politice, ministrul a răspuns : "Demnităţi, demnităţi publice, este vorba de funcţii de conducere în partide politice".

Guvernul a mai decis ca rectorii universităţilor să fie desemnaţi fie prin vot direct şi secret exprimat de către cadrele didactice şi cercetătorii titulari din instituţie