Gene Weingarten, autorul unui reportaj care a cunoscut gloria, descopera ca aceeasi idee mai aparuse in presa cu 77 de ani inainte si se gandeste foarte serios sa returneze premiul...
Povestea cea noua este arhicunoscuta, supermediatizata: un ziarist american il pune pe un violonist celebru, Joshua Bell, sa cante la o gura de metrou, folosind un Stradivarius, si constata ca trecatorii ii recompenseaza prestatia cu abia cativa dolari amarati. .. Evident, scrie un reportaj cutremurator despre ignoranta americanilor contemporani, starneste emotii profunde si polemici aprinse, capata recunoasterea breslei jurnalistice si, intr-un final apoteotic, este rasplatit cu cea mai mare distinctie profesionala din Statele Unite, anume Premiul Pulitzer (pe anul 2007). Numele intrepidului, originalului, inspiratului ziarist care a avut geniala idee: Gene Weingarten.
Acelasi Gene Weingarten revine acum, absolut tulburator, pe www.washingtonpost.com, cu un articol-confesiune, mai mult decat perplexant. Ei bine, dupa ce incasase laurii de tot felul (inclusiv admiratia unei parti insemnate a publicului feminin!), intr-o buna zi el primeste un e-mail din localitatea Yorba Linda din California, acolo unde un fatidic domn Paul Musgrave lucreaza la Richard Nixon Presidential Library. Ce scrie Musgrave? Acesta povesteste o uimitoare descoperire facuta in presa de acum vreo opt decenii (Chicago Evening Post, Indianapolis Times etc.). In 1930, un alt ziarist, Milton Fairman, a avut exact aceeasi idee: l-a luat pe virtuozul interpret Jacques Gordon, l-a pus la un colt de strada din Chicago si l-a pus sa cante tocmai la un... Stradivarius. Repertoriul sau: Meditatia din Thais de Massenet si Ave Maria de Schubert. Banii primiti de la trecatori: fix 5,61 $. Din cateva sute de gura-casca, unul singur a fost in stare sa-l recunoasca...
Weingarten i-a telefonat violonistul
