Are la activ 32 de pelicule cinematografice cu premii internaţionale, a participat la festivaluri importante “Word music”, la ateliere de dans, a avut picturi expuse în Brazilia sau Japonia, a realizat un spectacol (cu regizorul Laurenţiu Azimioara) la Theatre du Gymnase, care s-a jucat anul trecut cu casa închisă, timp de 42 de săptămâni. Ca un omagiu pentru Maria Tănase – anul acesta se împlinesc 100 de ani de la naştere şi 50 de ani de la moarte - are prevăzute mai multe reprezentaţii în Franţa, Spania şi Elveţia. Să sperăm că se va regăsi şi România pe această listă.
Pe 9 martie, Rona Hartner împlineşte 40 de ani şi se va afla în România natală. Tare ar vrea să îi facă pe conaţionali să renunţe la sintagmele ”Amanta Preşedintelui” sau “prietena ţiganilor”, numai pentru că s-a lansat internaţional ca protagonistă în “Gadjo Dilo”.
■ Jurnalul Naţional: Mai ştie Franţa cine e Rona Hartner?
■ Rona Hartner: Acum şapte ani am făcut un spectacol cu muzica Mariei Tănase şi care a fost înregistrat live. Francezii au fost, la început, şocaţi, fiindcă tot spectacolul nu a fost tradus. Dar au înţeles exact ceea ce le transmiteam prin cântul românesc. M-a ajutat, probabil, şi colaborarea mea cu Dan Puric, care a durat şase ani. Albumul, pe care l-am făcut împreună cu regizorul Laurenţiu Azimioara, a avut cel mai mare succes în Franţa. A fost distribuit, prin Mozaic Music.
■ Ce curaj ai avut să scoţi, în Franţa, un album complet în limba română!
■ Aşa e! Şi s-a vândut aproape tot tirajul, 10.000 de exemplare. Muzica românească vorbeşte despre simbioza dintre om şi natură. Ni se pierd tradiţiile adevărate şi e păcat! Melosurile diferite din toate zonele ţării se îmbină cu natura şi asta e lucru unic. Nu mai există nicăieri în Europa un asemenea tezaur! Am cereri pentru spectacolul cu Maria Tănase până în 2014. Cânt şi melodiile clasic
