De anul viitor, începem să returnăm din împrumutul de la FMI, iar din 2015, și către Comisia Europeană. Deocamdată, am plătit doar dobânzi, circa 280 milioane euro în 2009 și 2010.

România a tras linie în acordul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE) încheiat în urmă cu circa doi ani pentru o sumă de 20 miliarde de euro. Câştigurile României de pe urma acestui acord sunt, în opinia economiştilor, evitarea unei recesiuni mult mai dureroase, redresarea încrederii în faţa investitorilor, însănătoşirea din punct de vedere macroeconomic. Tot la capitolul câştiguri s-ar putea adăuga evitarea unei crize bancare.

Pe de altă parte, marile dezamăgiri în urma acestui acord sunt incapacitatea statului de a-şi stinge datoriile către mediul privat şi prelungirea recesiunii ca urmare a întârzierii reformelor.

Privit iniţial ca o „centură de siguranţă“, acordul stand-by s-a dovedit în foarte scurt timp un „colac de salvare“, primele tranşe fiind aşteptate cu sufletul la gură.

În anul electoral 2009, grosul reformelor a fost amânat, fiind adoptate doar legea salarizării unitare, legea responsabilităţii fiscale şi standardele de cost şi de personal. În loc să preseze Guvernul pentru demararea reformelor agreate, FMI a permis în premieră, prin derogare excepţională, ca jumătate din trei tranşe, adică 2,3 miliarde euro, să finanţeze deficitul bugetar. „Cel mai mare avantaj al acordului cu FMI a fost recâştigarea încrederii, pentru că România depinde foarte mult de finanţarea externă. Fără acest acord, costurile ar fi fost mult mai mari. Acordul a corectat nişte dezechilibre şi derapaje produse în anul electoral 2008“, e de părere Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.

Potrivit lui, ca un minus, din cauza întârzierii corecţiei s-a prelungit recesiunea.

„De aceea e foarte important să intrăm într-un nou acord, cu supravegh