In fantana, adanca de vreo 20 de metri, a fratelui meu Costica abia daca se deschide un ochi de apa... Si inca acum e bine. A fost si mai rau. In vara, oamenii... furau apa, cu butoaiele, de la cei avuti, ca sa-si adape animalele. S-ar putea spune ca il laud pe primarul din satul meu intrucat sunt beneficiarul unei distinctii - simbolica, de altfel. Dar trebuie sa va spun ca a primit laude de la autoritati judetene si parlamentare de alt semn politic. Caci, vai!, comuna Dangeni este printre putinele din zona (si din judet) unde, la alegerile locale, „a iesit" un primar pedelist. Mai mult inca, dl. Rotundu (un amanunt: fost ziarist la Botosani) ii reprezinta si pe ceilalti primari, cand e vorba de proiecte comune. Si inca un amanunt: am remarcat civilitatea, chiar amicitia dintre politicieni de diverse culori, faptul ca au ingropat securea razboiului (cel putin pana la alegerile viitoare), conlucrand intru mai binele localitatilor pe care le reprezinta. Si, Doamne, cate sunt de facut! Dincolo de drumuri si poduri, de canalizare si apa curenta, oamenii vor trebui sa diminueze, cumva, efectele cumplitei secete din aceasta vara (care inca nu s-a incheiat). Calatoria spre Dangeni, prin Stefanesti, a fost ca o calatorie printr-un peisaj sublunar: dealuri aride, campuri parjolite, ape secate. Ca intr-o celebra poezie a lui Labis, „ciuturile scot din fantana namol". In fantana, adanca de vreo 20 de metri, a fratelui meu Costica abia daca se deschide un ochi de apa... Si inca acum e bine. A fost si mai rau. In vara, oamenii... furau apa, cu butoaiele, de la cei avuti, ca sa-si adape animalele. Nutretul, in mod sigur, va fi pe sponci si se va scumpi, in aceasta iarna, dincolo de puterea lor de cumparare. Dupa o viata de 40 de ani, ca tractorist, Costica are o pensie de 600 de lei. Deja se gandeste sa vanda oile, eventual si o vaca, pentru a putea trece iarna ce va sa vina. Cin