Trei milioane sau saptezeci, depinde de noroc. Cam acestea sunt veniturile pariorilor craioveni care isi risca salariul mediu pe economie pentru o scurta descarcare de adrenalina. Sa te arunci cu parapanta, plutind in gol, stiind doar unde vrei sa ajungi. Sa lipesti pedala de viteza de podeaua masinii, tragând pe nari, adânc, zvâcnetul mecanismelor. Sau sa-ti mizezi jumatate de salariu pe un meci. Trei lucruri diferite, dar atât de asemanatoare prin senzatiile pe care le ofera: viata traita la maximum. „Descarcare de adrenalina“, apreciaza Aurelia Dobre, medic specialist psihiatru, riscul pe care si-l asuma pariorii. De care nu se lasa cu una cu doua, o data ce obiceiul, zis hobby, i-a prins in mrejele-i ametitoare. Ba, mai mult, continua sa-l incerce cu incrâncenare inmiita, chiar si dupa urmari nefaste. Multi au pierdut case, masini, conturi in banca. N-au renuntat insa la senzatia unica pe care numai un parior indracit o cunoaste. Au luat-o de la zero, s-au imprumutat, au riscat totul si nimic. Pentru ca, mai mult decât câstigul financiar, pentru ei conteaza senzatia de a trai periculos. Iar pentru cei care nu au pierdut nimic valoros pâna acum, ci doar s-au imbatat cu câteva milioane, a continua sa parieze este obligatoriu! O regula de viata! Nu se stie niciodata ce noroc ii paste pâna la urma!… Doua-trei milioane pe luna Catalin L. are 28 de ani. Joaca de vreo cinci ani numai. Primul câstig, vreo suta de mii, l-a incurajat sa mai puna un bilet. Si inca unul… „Imi place fotbalul“, recunoaste el principalul motiv care ii pune in fiecare zi nervii la incercare. „Si imi place sa-mi verific cunostintele in domeniu. Iar când pariez, urmaresc cu mai multa intensitate meciurile“. E drept ca, atunci când sportul rege lipseste de pe lista competitiilor, Catalin nu se poate abtine si isi alege si altceva pe care sa mizeze câteva sute de mii, acolo. Pierderile sunt mici, câ