Din marturiile pe care autorul randurilor de mai jos, octogenarul speolog clujean Iosif Viehmann, le detine direct sau de la colaboratori si apropiati ai lui Emil Racovita, reiese ca acesta din urma a ramas toata viata cu nostalgia lunilor petrecute in Antarctica, pe vasul Belgica, aflat sub comanda capitanului Adrien de Gerlache. In pofida pericolelor prin care a trecut, experienta traita in marile australe l-a marcat esential si definitiv. Colegii si colaboratorii sai de la Institutul de Speologie din Cluj, primul din lume, infiintat de Racovita in 1920, s-au straduit sa-i ofere savantului o alternativa la gheturile sudului. Ei nu stiau ca in acel moment se deschidea o pagina noua pentru speologia romaneasca.
In 1921, Racovita fondeaza la Cluj Societatea Turistica Fratia Munteana. In statutul publicat in 1922, el spune: "Turismul este singurul mijloc de a imbunatati repede starea populatiilor muntene." Din consiliul de conducere fac parte, printre altii, Ion Agarbiceanu, Lucian Blaga, Al. Borza, Silviu Dragomir, Sextil Puscariu. Dar gandurile profesorului se intorc mereu spre calatoria la Polul Sud, desi, strict stiintific vorbind, de expeditia antarctica se despartise in momentul in care descoperise primul vietuitor cavernicol in Pestera Balaurului din Insulele Baleare, Mallorca. Cea dintai pasiune a vietii sale fusese inlocuita de a doua. Si daca dragostea de tara l-a obligat pe savant sa parasesca marea aventura a gheturilor si sa isi preschimbe idealurile profesionale in fericita cunoastere a vietii din pesteri, i-a fost data in schimb o alta gheata, aceea ferecata sub pamant: Scarisoara. Lucrul acesta mi l-a povestit Mihai Serban, mana dreapta a savantului, un cercetator eminent, absolvent de stiinte naturale si de politehnica, provenit dintr-o familie de intelectuali clujeni.
Racovita la Scarisoara
Era In anul 1920. Intr-una d
