Întrebare: Am citit articolul Dumneavoastră şi vă întreb care au fost motivele care v-au determinat să vă apropiaţi de acest subiect?
Răspuns: Sunt patru motive:
- M-a interesat care este destinaţia unor fonduri din bugetul Uniunii Europene, despre care nu se vorbeşte aproape de loc, deşi sunt şi banii noştri acolo.
- Să înţeleg motivaţia crizei actuale, altele decât cele prezentate insidios, de diferite canale de ştiri şi analişti economici.
- Să marchez faptul că alături de alte ştiinţe alternative a apărut şi economia alternativă.
- O seamă de articole, care prezintă o cu totul altă faţetă a stărilor de lucruri actuale.
Î.: Să începem cu primul motiv. Se cunoaşte că în strategia Uniunii Europene un loc aparte este ocupat de educaţie şi de cercetarea ştiinţifică. Cum se materializează această intenţie?
R.: Într-adevăr, puterea de înaltă calitate este informaţia. Celelalte forme au devenit caduce, respectiv forţa fizică şi banul. Acestea două, fără informaţie, îşi pierd mult din eficienţă. Informaţia a schimbat mai totul în lume.
Î.: La constituirea bugetului României, în ultimii ani au fost permanente discuţii pe tema procentului din produsul intern brut (P.I.B.), alocat educaţiei şi cercetării. În acest fel se pun problemele sau sunt şi alte forme de susţinere a acestor activităţi?
R.: Pe drept cuvânt, este una din investiţiile cele mai rentabile, atât la nivel individual, cât şi social. Este bine de reţinut că şi în alte ţări, efortul financiar pentru cercetare, îndeosebi, nu se asigură exclusiv din efort bugetar naţional, ci prin atragerea de fonduri din alte surse. România, făcând parte din Uniunea Europeană, sursele complementare atrase ar trebui să fie cele comunitare. Dar pentru acest fapt nu este suficientă numai dorinţa sau apartenenţa la U.E.
Întrebare: Am citit articolul Dum
