Compania nationala CFR SA, care administreaza peste 20.000 de kilometri de cale ferata, pasaje, poduri, gari si statii, se zbate intre uzura fizica a activelor sale si noianul de datorii catre bugete si furnizorii de utilitati. Statul, ca principal actionar, promite insa CFR subventii indestulatoare, deoarece transportul feroviar este nepoluant. Secretarul de stat in Ministerul Transporturilor, Tanczos Barna, a recunoscut situatia grea a CFR, o companie cronic subfinantata, apreciind ca fara o infuzie de capital problemele cailor ferate vor fi si mai serioase. Circa 40% din reteaua feroviara si peste 60% din numarul total de poduri si podete au depasit termenul limita la care ar fi trebuit reparate, situatie care sporeste riscul accidentelor. Cele mai recente date ale companiei feroviare arata ca la peste 5.000 de kilometri de retea feroviara termenul limita la care trebuiau facute reparatii capitale a fost depasit, in aceeasi situatie regasindu-se si aproape 11.000 de poduri si podete.

PNL: Centre comerciale in gari

Prioritatile PNL vizeaza reabilitarea coridoarelor pan-europene IV (Curtici-Arad-Sighisoara-Brasov-Bucuresti-Constanta) si IX (Ungheni-Iasi-Buzau-Bucuresti-Giurgiu) si a unor statii de cale ferata importante; privatizarea transportului feroviar de marfa. Liberalii cred ca unele gari ar putea fi transformate in centre comerciale. PNL mai doreste: o linie de cale ferata de mare viteza pe traseul Budapesta-Bucuresti-Constanta, conectata cu linia de cale ferata de mare viteza catre Viena; construirea unei linii de cale ferata intre Bucuresti Nord si Aeroportul "Henri Coanda", reabilitarea centurii feroviare a Capitalei, precum si a podurilor si tunelelor feroviare (inclusiv Podurile Dunarene).

PSD-PC: 1.000 de km modernizati

PSD si PC doresc modernizarea a 1.000 km de cale ferata, printre care 167 km pe relatia Bucuresti