Pentru prima oară din 2002 şi până acum, Indicele de Percepţie a Corupţiei lansat de Transparency International, România se plasează pe un trend negativ în ceea ce priveşte percepţia privind corupţia la nivelul sectorului public şi a reformelor de combatere a ei.

După ce anul trecut indicele a dat un semnal sever privind îngheţarea luptei anticorupţie, România obţine 3,7 puncte din 10, arătând nu doar stagnarea efectelor politicilor anticorupţie, ci chiar o creştere a gradului de corupţiei percepută. Astfel, România ocupă un deloc flatant loc 25 între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind urmată doar de Bulgaria cu 3,6 puncte şi Grecia cu un scor de 3,5.

Semnalul de alarmă nu a fost nicicând mai serios – indicele compozit rezultat în cadrul IPC surprinde cu precădere tendinţe manifestate în evoluţia percepţiei privind corupţia dintr-o ţară. Se constată în acest ultim an abandonarea reformelor sistemice cu impact, şi reducerea gradului de interes a factorilor politici pentru combaterea corupţiei, ceea ce a avut ca rezultat scăderea în clasamentul IPC şi mai grav, deschiderea unui extrem de periculos trend descendent.

Dacă perioada de criză financiară a dat o lecţie tuturor marilor puteri industrializate ale lumii, arătând în ce măsură corupţia poate duce la sărăcie pentru cei mai afectaţi de aceasta şi la dezvoltare economică nesustenabilă pentru mediul de afaceri, România, aflată într-o severă criză financiară, trebuie să acţioneze până când acest flagel îi va aduce falimentul guvernamental şi financiar, ci să internalizeze angajamentul pentru transparenţă şi responsabilitate ca premisă a redresării economice.

Anul acesta Transparency International Romania a lansat Analiza-diagnostic Sistemul Naţional de Integritate unde se vădeşte legătura între gradul de corupţie şi indicatori precum calitatea vieţii, dezvoltare sustenabil