Ultima şmecherie încercată de Traian Băsescu: a mai dat Curţii Constituţionale o temă. Anume, să constate că el nu se face vinovat de fapte de încălcarea gravă a Constituţiei, de natură să îndreptăţească suspendarea şi demiterea sa, ci doar că, de-a lungul anilor, a rostit nişte vorbe, şi-a exprimat nişte opinii, aşa cum, în mărinimia ei, chiar CCR i-a permis în 2007. Haida de! Trec peste sintagma ambiguă "fapte grave care încalcă prevederile Constituţiei", conţinută din nefericire în actualul text al acesteia şi care ar trebui revăzută la revizuire, deoarece nu există un şubler cu care să fie apreciată gravitatea şi, oricum, nimănui şi deloc nu-i e permisă încălcarea Legii fundamentale.
Dar cuvintele preşedintelui ţării, mai ales când e vorba de unul autoritarist, tip Băsescu, au tăria, efectul faptelor. Imaginaţi-vă următoarea secvenţă. "Băi, Boc, să deschizi azi televizorul, să afli de la mine că ai de tăiat 25% din salarii şi 15% din pensii". Îl vedeţi pe lipsitul de vertebre premier luând aceste "cuvinte" drept altceva decât erau, un ordin indiscutabil? Vă imaginaţi că a crâcnit atunci când tot de la Cotroceni i-a venit porunca, în avalanşa de măsuri menite să distrugă statul social, să radă ajutoarele sociale şi maternale, să impoziteze pensiile etc etc? Sau când i s-a cerut să angajeze răspunderea Guvernului pe aberante legi ale educaţiei şi sănătăţii?
La Traian Băsescu vorbele, atunci când s-a pus problema trimiterii în mizerie şi boală a atâtor oameni, s-au identificat cu faptele respective. Iar "opiniile de simplu cetăţean" au fost tot atâtea mesaje de influenţare brutală a unor instituţii esenţiale, adesea a justiţiei. Chiar am uitat cum s-a stropşit în public, indignat că nişte procurori cutezaseră să-l reţină pe miliardarul Popoviciu, de al cărui hatâr a beneficiat apoi fiica sa, notăriţa? Chiar nu mai ţine lumea minte cum l-a felicitat cu su