Trei principii din Constituţie au fost invocate de Curtea Constituţională pentru invalidarea Legii Educaţiei. Este vorba de principiul egalităţii de şanse, de principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege şi prevederea referitoare la garantarea autonomiei universitare.

În mod concret, aspectele criticate din lege sunt cinci. Primul este legat de directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ, care spune că profesorii care deţin funcţia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic. Potrivit Constituţiei, nu pot face parte din partide politice doar judecătorii CCR, avocaţii poporului, magistraţii, membri activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. Al doilea aspect se referă la soluţionarea stării de incompatibilitate. În lege se spune că directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. Aceasta ar însemna o soluţionare potrivit dreptului muncii dar directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ nu au contract de muncă, ci contract de management.

Al treilea aspect criticat are în vedere introducerea unor discriminări prin prevederea potrivit căreia absolvenţii liceului pot susţine în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori.

A patra critică adusă legii se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetăţean român la naşterea acestuia. Contestatarii au invocat faptul că, în condiţiile în care legea intră în vigoare după promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt prevăzute pentru zece luni de la intrarea în vigoare, problema care se pune este discriminarea faţă de cei născuţi înainte de intrarea în