Clujul şi Timişoara, principalii contracandidaţi, au organizat deja dezbateri şi au format consorţii şi grupuri de lucru. Autorităţile din Iaşi abia au luat legătura cu o firmă de consultanţă pentru a vedea care sunt paşii de urmat în cursa pentru capitala culturală europeană.

Atât Cluj-Napoca, cât şi Timişoara au infiinţat consorţii şi grupuri de lucru pentru pentru elaborarea documentului de candidatură la titlu. Primăria Cluj a înfiinţat anul trecut „Cluj-Napoca-Capitala Culturală Europeană 2020" şi a început din 2009 cu dezbateri publice.

„S-au format şapte grupuri de lucru, formate din rectorii universităţilor, reprezentanţii mediului de afaceri, instituţii publice, ONG-uri. Fiecare lucrează la proiecte pe domenii, iar la sfârşitul anului le vom centraliza pentru a forma o strategie unitară", a spus Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

Edilii visează o capitală europeană. Aflaţi cu ce vrea Iaşiul să devină pol al culturii (FOTO)

Şi la Timişoara, s-a format un consorţiu pentru sprijinirea candidaturii oraşului în obţinerea titlului de capitală culturală europeană. Au fost organizate dezbateri şi întâlniri cu parlamentari, autorităţi locale, fundaţii, oameni de afaceri şi s-a semnat un angajament de susţinere a proiectului „Timişoara-Capitală Culturală Europeană 2020".

Primăria a început de un an dialogul cu Ministerul Culturii pentru susţinerea proiectelor timişorene. Tot pentru sprijinirea candidaturii, Filarmonica Banatul a iniţiat un proiect de înfinţare a unui Centru de turism cultural euroregional la Timişoara. În plus, Teatrul Naţional Timişoara a înfiinţat în cadrul Festivalului Dramaturgiei Româneşti o secţiune europeană - Festivalul European al Spectacolului Timişoara.

Iaşiul, în cursă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

Avem un oraş. Ce facem cu el?

Primăria Iaşi