Noi violenţe, făcând opt poliţişti răniţi, au izbucnit vineri seară la Belfast după decizia municipală de a nu mai ridica drapelul britanic pe primărie decât ocazional, potrivit poliţiei.

Până în prezent, steagul flutura permanent pe clădirea publică. Dar luni seară, spre marea disperare a loialiştilor ce vor menţinerea Irlandei de Nord în cadrul Regatului Unit, consilierii municipali ai Belfastului au votat cu 29 de voturi contra 21 în favoarea unei moţiuni ce prevede ca drapelul britanic să nu mai fie ridicat decât 17 zile pe an. În temeiul acestei dispoziţii ce pune primăria în conformitate cu normele aplicabile tuturor clădirilor guvernamentale, steagul a fost coborât marţi pentru prima dată după deschiderea clădirii în 1906.

Vineri seară, la câteva ore după vizita secretarului de stat american Hillary Clinton, opt poliţişti au fost răniţi şi cinci persoane arestate în ciocnirile din centrul oraşului, a declarat poliţia din Irlanda de Nord /PSNI/.

Două maşini au fost incendiate şi, potrivit martorilor, protestatarii au aruncat cu pietre, cărămizi şi sticle în poliţişti.

Începând de luni, loialiştii protestanţi organizează în fiecare seară manifestaţii în mai multe locuri din Irlanda de Nord şi o mare manifestaţie este prevăzută sâmbătă la Belfast.

În capitala Irlandei de Nord, o parlamentară, Naomi Long, a primit vineri o ameninţare cu moartea pentru că partidul ei Alianţa susţine noua politică asupra drapelului britanic.

Două bombe au fost de asemenea descoperite în Irlanda de Nord, un semn al tensiunilor continue în provincie în ciuda procesului de pace ce a pus capăt în anii 1990 unei violenţe intercomunitare de trei decenii între catolici şi protestanţi, soldată cu 3.500 de morţi.

În noaptea de luni spre marţi, cincisprezece poliţişti au fost răniţi la Belfast în altercaţii cu o mie de loialişti după decizia primăriei,